Arhitectul Ion D Trajanescu (1875-1964), absolvent al Şcolii de Arhitectură din Bucureşti (1897) şi, apoi, a Şcolii de Belle Arte din Bucureşti, îşi finalizează studiile în anul 1902.
Între anii 1907-1924 este angajat arhitect-ajutor în proaspăt-înfiinţatul Serviciu Tehnic al Comisiunii Monumentelor Istorice - C.M.I. (1907), în paralel activând şi ca arhitect consultant al Societăţii Comunale de Locuinţe Ieftine (1910-1915).
Activitatea pe care a desfăşurat-o Ion D. Trajanescu în domeniul monumentelor istorice, în cadrul Serviciului Tehnic al C.M.I., a constat în elaborarea de studii şi cercetări pe monument, relevee şi proiecte de conservare, reparaţii şi restaurare, documentaţii economice (devize) pentru diferite lucrări, precum şi urmărirea corectitudinii realizării lucrărilor de execuţie.
Arhitectul a lucrat pentru mai multe zone din ţară, fiind însărcinat a urmări mai cu seama monumente din Muntenia şi Oltenia, aflate în judeţele Vâlcea, Olt, Dâmboviţa, Argeş sau Gorj. Ceea ce nu înseamnă că nu a avut şi alte misiuni în zone precum Bucureşti, Iaşi, Huşi sau Vrancea.
Între preocupările sale majore, s-au numărat marile ansambluri mănăstireşti de la Hurezi - în mod special, Brâncoveni, Govora sau Dintr-un Lemn sau cele ale curţilor brâncoveneşti de la Potlogi şi Brâncoveni sau a culelor de la Măldăreşti.
Iată şi o trecere în revistă a principalelor obiective cercetate sau restaurate de Ion D. Trajanescu.
Mănăstirea Hurezi (jud. Vâlcea). Ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu Voievod şi a soţiei sale, Marica, ridicată în perioada 1690-1694. Mănăstirea a fost restaurată de C.M.I. între anii 1907-1915 (cu un amplu studiu istoric şi de arhitectură publicat în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice), lucrările de consolidare şi reparaţii afectând, în special, laturile de nord şi de sud ale incintei, cuprinzând "Casele domneşti" şi cele "egumeneşti", turnul clopotniţă, grupurile de chilii înglobate în aceste laturi: la interior - pardoseli, tavane, bolţi, tâmplării şi tencuieli interioare; la exterior - scări şi consolidări refăcute la foişoare, cu refacerea bolţilor lor, învelitoare din olane. La biserică s-au reparat turlele şi s-au reînvelit.
Şi asupra Schiturilor de la Hurezi, Ion D. Trajanescu a intervenit în aceeaşi perioadă.
Bolniţa "Adormirea Maicii Domnului", ctitorită de Marica Brâncoveanu între anii 1696-1699, a fost supusă unor lucrări de întreţinere.
Schitul "Sfinţii Apostoli" (Romanii de Sus) a fost ridicat de Constantin, fiul cel mare al domnitorului Constantin Brâncoveanu, la anul 1698. Lucrările efectuate de Ion D. Trajanescu, în 1909, au constat în curăţirea şi punerea în siguranţă a monumentului.
Schitul "Sfântul Ştefan" a fost ctitorit de fiul Ştefan a lui Constantin Brâncoveanu, la anul 1705. Comisiunea a executat lucrări de punere în siguranţă a construcţiei.
Măldăreşti (jud. Vâlcea). Cula Greceanu (cula veche) a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII- lea, iar Cula Duca (cula nouă), la anul 1827. Biserica Sf. Mihail, Sf. Nicolae şi Sf. Gheorghe a fost ctitorită şi zugrăvită de Gheorghe sin Constandin Măldărăscu, la anul 1790. Pentru ansamblul de la Măldăreşti, arhitectul I.D.Trajanescu a elaborat studii istorice complete, pentru biserică efectuându-se şi lucrări de reparaţii.
Corbii Mari (jud. Dâmboviţa). Biserica "Sfânta Treime" a fost construită de paharnicul Dumitraşcu Corbeanu, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1699-1714). Lucrările efectuate de C.M.I., în anii 1913, au constat în ţeseri şi consolidări de crăpături, acoperiş, cu învelitoare nouă de ţigle şi tencuieli exterioare.
Potlogi (jud. Dâmboviţa). Palatul de la Potlogi a fost ridicat de Constantin Brâncoveanu, pentru fiul său cel mai mare, Constantin, la anul 1698. C.M.I., prin Virgil Drăghiceanu, cu colaborarea arhitectului Ion D. Trajanescu (care a cercetat şi întocmit releveele monumentului), s-a îngrijit de elaborarea unui studiu istoric amănunţit al monumentului, procedând la recuperarea şi protejarea unor piese de arhitectură originale recuperate. Sunt nepreţuite observaţiile consemnate de arhitectul Trajanescu referitoare la paleta coloristică a stucaturilor interioare şi exterioare, culori care astăzi, cele mai multe, nu mai există.
Brâncoveni (jud. Olt). Biserica mare "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" este ctitoria lui Constantin Brâncoveanu de la 1699 şi a fost supusă unor reparaţii, inclusiv executarea unei uşi noi.
Sărăcineşti. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Sărăcineşti (azi Valea Cheii, jud. Vâlcea) a fost ridicată de episcopul Ştefan al Râmnicului, la anul 1687.Lucrările din perioada C.M.I. efectuate de arhitectul Ion D. Trajanescu s-au rezumat la învelirea bisericii, restaurarea pridvorului, reparaţii la şarpantă şi învelitoarea chiliilor.
Stăneşti (Lunca) (jud. Vâlcea). Biserica "Adormirea Maicii Domnului", din satul Stăneşti-Lunca, a fost ctitorită de Giura Logofăt cu soţia sa Vilaia, la anul 1537 şi modificată de fraţii Buzeşti. Arhitectul Ion D. Trajanescu a elaborat un amplu studiu istoric şi de arhitectură (1911), peste ani urmând a fi angajată de către C.M.I. şi restaurarea picturii.
Dintr-un Lemn (jud. Vâlcea). Mănăstirea, ridicată în secolele al XVI-XVII -lea, cu Biserica mare "Naşterea Maicii Domnului", construită de Preda Brâncoveanu la 1634-1635 (având pridvorul adăugat de Şerban Cantacuzino la anul 1684). La însărcinarea Comisiunii, arhitectul Ion D. Trajanescu a elaborat un studiu istoric (1910) şi a coordonat lucrările de conservare, întreţinere şi reparaţii în perioada 1907-1910.
Govora (jud. Vâlcea). Mănăstirea, ridicată între secolele al XVI-XVII, cu biserica "Adormirea Maicii Domnului", a suferit o serie de mici reparaţii sub supravegherea CMI. Ion D. Trajanescu a contribuit cu relevee la elaborarea studiului istoric.
Burdujeni (cartier din Suceava, jud. Suceava). Fosta Mănăstire Todireni-Burdujeni, construită de Toader Movilă la 1597, a beneficiat de un releveu şi un proiect de restaurare elaborat de arhitectul Ion D. Trajanescu pentru clopotniţă şi biserică (1921).
Huşi (jud. Vaslui). Biserica (episcopală) "Sfinţii Apostoli", ridicată de Ştefan cel Mare la 1495, reclădită la 1753-756 de episcopul Inochente, reclădită parţial de episcopul Meletie la 1802. A fost restaurată de Trajanescu, apoi propusă spre declasare! C.M.I. revine şi realizează o serie de reparaţii până în anul 1943.
Ion D. Trajanescu, care s-a declarat ca arhitect preocupat de valorificarea tradiţiilor arhitecturii româneşti, în spiritul profesorului şi maestrului său, arhitectul Ion Mincu, fără de îndoială, s-a bazat în întreaga sa activitate profesională şi pe eficienta şi condensata sa experienţă de cercetător de istorie şi arhitectură, desfăşurată în cadrul Serviciului Tehnic al C.M.I., încă de la începuturile existenţei acestuia, experienţă bazată pe o riguroasă cercetare a moştenirii aduse de fiecare monument în parte. În studiile şi proiectele sale a reuşit, la nivelul cunoştinţelor epocii sale, să promoveze, cu mult discernământ, soluţiile cele mai adecvate intervenţiilor aplicate pe monumentele istorice de care s-a ocupat.